Una dintre cele mai pitoresti zone ale judetului Hunedoara si-a dobandit renumele prin tributul greu platit de locuitorii satului Cincis. Dupa o existenta de peste 1000 de ani, in 1962, vatra satului a fost stramutata pe culmile unui deal din apropiere, iar oamenii izgoniti din casele stramosesti, priveau cu ochii inlacrimati cum apele acopereau pentru totdeauna mileniul lor de existenta. Pe locurile unde altadata se aflau godpodariile lor, acum se intinde luciul unui lac de acumulare care da un plus de atractivitate acestor locuri. Frumusetile au fost platite de cinciseni cu pretul propriului trecut care mai dainuie doar in amintirea catorva dintre cei ramasi.

Satul Cincis, prin cnejii (mici suverani locali) sai, a avut stranse legaturi de rudenie cu familia Corvinilor. Localitatea este mentionata in documente de la 1360. Satul a fost stramutat in 1962, cand apele lacului Cincis au acoperit vechea vatra, pe care se gasea si o biserica din secolul al XV-lea (1450). In verile secetoase, turla bisericii tasneste din oglinda apei, ca un semn vesnic al credintei in Dumnezeu.

      LEGENDA NUMELUI

Se spune ca numele satului se trage din expresia romanesca "Cinci insi" - Cincis. Cei "cinci insi" au intemeiat satul, facandu-si 5 case. Se mai spune ca cei 5 (bunicul, fiul si 3 nepoti) erau luptatori viteji si l-au salvat pe imparatul lor din prinsoarea turcilor, intr-o lupta data la locul numit astazi "Poiana Turcului. Drept urmare, ei au primit ca rasplata plaiul Cincis.

      BISERICA

Biserica de pe fundul lacului dateaza din jurul anului 1360. Primul preot amintit, Popa Stan, a facut parte din armata lui Mihai Viteazul. Urmatorii preoti, Mihai si

David Popovici, au fost sfintiti in Tara Romaneasca in 1782 de Filaret, viitorul Mitropolit al Tarii Romanesti.

Din 1943, pina acum, biserica satului a fost slujita de o singura familie: Rudeanu, in care preotia se transmite din tata in fiu, familie ce isi are radacinile in sat. Primul a fost Anton Rudeanu si a slujit peste 40 de ani. Longevitatea apostolatului familiei Rudeanu in Cincis e dovedita si de faptul ca Ioan Rudeanu, tatal lui Anton, a fost Primar timp de 35 de ani. Iulia Rudeanu, mama sa, este stranepoata lui Petru Ungur, primul preot cu studii din Cincis (1831-1837). Preotul Anton Rudeanu este stranepotul unui mare haiduc: Horea Rudeanu, care a luptat pentru drepturile iobagilor din Muntii Poiana Ruscai.

Frunza verde tulipan
Auzit-am de Rudean
Pui de iobag cincisan
Peste haiduci capitan.
Umbla prin Ardeal calare
Pricina cu nimeni n-are
Decat cu domnii din tara
Care pun bir si povara.
Cate dari si biruri toate
Si le pun la noi in spate,
Cu robota ne incarca
Si ne pun zile de claca
Cate temniti randuira
Pentru noi ei le facura.

Umbla Rudeanu tot Ardealul,
Ii cunosc saua si calul
Si-l cunosc dupa faptura
Si-l stiu dupa uitatura.
- Pune-mi mama la spinare
Un colac si-o pita tare
Si-n desag clisa cu sare
Si tu tata da-mi o ghioaga
Oblu in stapani sa mearga
Si pe Roibu din poiata
Cu coama in vant rotata
Ca ma duc in haiducie
Sa va scap de saracie
Si tara de iobagie.

- Sanatos mergi fatul meu
Si iata ce-ti graiesc eu:
Spune-i lui Rudean binete
De la noi batrine fete
Spune-i greul ce ne-apasa
Si jelania din casa
Si de-o fi la strimtoare
Vom sari cu mic cu mare
Si-i vom face aparare.
- Ramaneti de-acum cu bine
Teama sa n-aveti de mine
Ca decat o viata amara
Mai bine haiduc in tara.