STANCA DIN CENTRUL COMUNEI
Unul dintre locurile de atractie din Certej este la Stanca lui Horea. Localnicii sustin ca este dovada spiritului combativ care i-a caracterizat dintotdeauna.Stanca marcheaza locul in care minerii din Certej, Hondol si Sacaramb au fost mobilizati sa se alature rascoalei taranesti din 1784,condusa de Horea, Closca si Crisan.In 7 si 8 noiembrie 1784, ei au participat la asedierea cetatii Deva, sub conducerea lui Aurel Marza, miner din Hondol.La lupta au participat toti barbatii din familia Marza: fiul, ginerele, socrul si fratele (Toader) lui Aurel Marza. Ulterior, cu exceptia lui Toader, care nu a putut fi prins niciodata, toti ceilalti au fost inchisi si au murit in temnita.
RIDICAREA STEAGULUI, IN ZIUA DE PASTI
Este un obicei mineresc laic legat de sarbatoarea Invierii lui Isus Cristos, dar cu radacini precrestine.A fost adus in zona de minerii maramureseni, colonizati la inceputul secolului al XVIII lea, odata cu deschiderea exploatarilor aurifere. Se mai pastreaza doar in Certej si Hondol.Eroii sunt, in fiecare an, cate doi tineri din sat care s-au intors de curand din armata. Ei instaleaza, in sambata Pastelui, toaca in curtea bisericii. Cu ea dau semnale din jumatate in jumatate de ora si o pazesc cu strasnicie, sa nu fie furata de alti tineri.Ei sunt CRAIUL si COMORNICUL, grade corespunzatoare celor purtate de soldatii romani care au pazit mormantul lui Isus.
In trecut, de teama autoritatilor comuniste, oamenii au inlocuit chipul lui Isus de pe steag, cu stema Republicii.
Dupa miezul noptii, cand clopotele
vestesc Invierea Domnului, cei doi
inalta de la pamant lancea pe care
flutura steagul alb al pacii si biruintei
vietii asupra mortii.Steagul este
coborat apoi in berna la mormintele
celor ucisi in razboaie si la ale tinerilor
care au murit fara sa apuce sa imbrace
haina militara.In primele doua zile de
Pasti, tinerii duc steagul in fiecare casa
in care se afla fete. Dupa ce le joaca, le invita la hora care urmeaza sa aiba loc seara. In acelasi timp, tinerii ii ameninta pe parintii fetelor ca, daca nu le vor lasa la hora, vor veni si le vor rapi. Astfel, CRAIUL si COMORNICUL isi asuma descendenta din soldatii romani rapitori ai sabinelor.
