


Despre Sacaramb s-au scris, de-a lungul a mai bine de doua veacuri si jumatate, tomuri intregi. In secolul al XIX-lea, specialisti in minerit din intreaga Europa, chiar din Brazilia si SUA, au cercetat cu atentie strania aglomerare de elemente chimice adapostite, in diverse combinatii, de muntele cu acelasi nume ca si satul. El reprezenta, de altfel, un laborator mineralogic unic in lume: pe o suprafata de numai un kilometru patrat au fost descoperite peste 100 de tipuri de minerale. Doua din ele silvanitul si sacarambitul sunt fara echivalent in lume. Alte cinci au iesit la lumina, pentru prima oara, tot aici. Le-au fost descoperite mai tarziu corespondente doar undeva, in minele Africii de Sud.In maruntaiele muntelui s-au amestecat mai toate
metalele: zinc, plumb, cupru, aur, argint, chiar si uraniu. La o asemenea compozitie a solului si subsolului, nu te mai miri cand ti se vorbeste despre magnetism si e-nergii radiante. Se spune ca Sacarambul este una din cele mai puternic magnetizate zone de pe Terra si ca este unul din punctele de concentratie maxima a
energiilor lumii. Si nu o spun oameni obisnuiti, intr-un taifas la colt de strada, ci studii stiintifice aprofundate ale u-nor specialisti din cadrul Societatii Europene pentru Tehnica Radianta si Armonie Spirituala (SETRAS). Nu intamplator SETRAS se lupta de ani de zile cu
imobilismul autoritatilor ca sa construiasca la Sacaramb un Centru National de Sanatate, bazat pe folosirea
terapiilor complementare. Desi satul se intinde, pe munte, intre altitudini relativ mici (de la 600 m la 900 m), aerul are calitatile inaltimilor ce depasesc 3000 de metri: pur, ozonat si extrem de puternic ionizat
negativ.

Un destin precum cel al localitatii Sacaramb putem croi numai noi, romanii. Am fost in stare, totdeauna, sa stralucim orbitor, pentru ca in secunda urmatoare sa ne ingropam realizarile in colbul uitarii. Stralucirea Sacarambului tine de istoria relativ indepartata. Legenda spune ca, in prima parte a secolului al XVIII-lea, taranul roman ION ORMINDEAN din Nojag a des-coperit, in padurea in care isi pastea porcii, o roca deosebita. Sclipea in soare de-ti lua ochii.Supusa cercetarii in laboratoarele mineritului habsburgic, ea s-a dovedit a contine aur in combinatie cu elemente chimice neidentificabile la acea vreme.Descoperirea a coincis cu decizia Imparatesei Maria Tereza privind reforma si revitalizarea mineritului aurifer in Transilvania. Prima galerie Galeria veche: Maria a strapuns muntele in 1746. Astazi, el este pur si simplu ciuruit de sute de kilometri de galerii, multe dintre ele abandonate de peste 100 de ani.Documentele vremii spun ca, timp de aproape doua secole (al XVIII-lea si al XIX-lea), intre-gul complex minier a fost socotit cel mai rentabil din Europa. Intre 1748 si 1876, in 128 de ani, din acest zacamant au fost obtinute peste 40 de tone de aur.
Localitatea s-a dezvoltat odata cu mina. In 1835 a fost infiintata prima Scoala
Medie
de Minerit din sud-estul Europei. In 1862, ea s-a transformat in Institut de Sub-ingineri, de asemenea primul din aceasta parte a continentului. In acea perioada, la exploatarile miniere de aici efectuau stagii de practica studenti din multe tari.In anii 1920 1930, Sacarambul avea 14000 15000 de locuitori (in acea vreme, in Deva, spre exemplu, nu erau mai mult de 8000). Functionau mai multe banci, ateliere, trei macelarii, o fabrica de bere, magazine etc. Exista, desigur si un cazinou. Axa aurului transilvanean trecea prin Abrud Zlatna – Sacaramb…Apoi a venit declinul Din cele peste 2000 de case mai rezista astazi cel mult o zecime. O sansa ar putea veni din partea orasenilor pe care superba asezare geografi-ca si puritate aerului ii determina sa-si inalte cochete vile de vacanta pe coasta muntelui. Sau poate se gaseste un investitor dispus sa inteleaga ca, daca inlatura col-bul de pe amintiri si invata din ele, Sacarambul poate straluci din nou ca aurul. Memoriul justificativ intocmit de domnul Alexandru Tokar, Presedintele SETRAS Deva- Romania, i-ar putea fi sursa de inspiratie:Natura ofera aici toate leacurile necesare, pentru a mentine omul sanatos, printr-o mare varietate de plante medicinale, unele foarte rare.Pe stancile prapastioase ale Sarcaului cresc irisi salbatici si in locuri pietroase se intind covoare de muscata salbatica, specii de gentiana albastra si covoare intinse de vinca minor.Pe o raza de 10-15 km, in aval, ies la suprafata apele minerale carbogazoase si
termale.
Studiile dovedesc ca izvoarele lor sunt aici, sub Sacaramb.Minunatia arborilor de fag cu culoarea lor argintie, linistea locului si energia cosmica pura te fac sa te simti cu adevarat intr-un templu.






In
imediata
apropiere
de
sat
se
afla o
rezervatie
de
fagi albi,
pe
care
localnicii
o
numesc
"padurea
de argint".
Proprietatile
de exceptie ale mediului au atras
numerosi
oameni de la oras care si-au construit
case
de vacanta.Treptat, Sacarambul devine un
"sat
de vacanta".

